Multe firme din România nu se închid, ci se opresc. Proiectul nu a pornit, clientul principal a plecat, fondatorul s-a angajat cu normă întreagă, iar SRL-ul rămâne pe loc, cu ideea că va fi repornit „când se liniștesc lucrurile”. Costul amânării devine vizibil abia peste doi sau trei ani, când firma adormită produce amenzi, dobânzi și un dosar de reactivare mai scump decât ar fi costat o închidere ordonată.
Mai jos sunt întrebările care revin cel mai des la contabili și la consultanți pe acest subiect, împreună cu miturile care circulă în jurul lor. Onorariile și pragurile menționate sunt orientative pentru 2026 și variază în funcție de oraș, de complexitatea dosarului și de firma de contabilitate aleasă.
Mitul „o firmă fără activitate nu costă nimic”
Este cea mai frecventă eroare de calcul. Chiar și fără o singură factură emisă, SRL-ul rămâne o entitate juridică cu obligații administrative, iar acestea au preț. Costurile recurente tipice pentru o firmă fără rulaj arată, orientativ, astfel:
- contabilitate: 100–250 de lei pe lună sau 700–1.500 de lei pe an, la pachetele pentru firme inactive;
- găzduirea sediului social la un cabinet de avocat sau la un expert contabil: 300–1.200 de lei pe an;
- certificat digital calificat, necesar pentru comunicarea cu ANAF: 200–350 de lei pe an;
- comisioane de administrare a contului curent: între 0 și 60 de lei pe lună, în funcție de bancă și de pachet;
- onorarii pentru dosarele depuse la Registrul Comerțului, atunci când apare o schimbare.
În practică, întreținerea unei firme care nu produce nimic ajunge între 1.200 și 3.500 de lei pe an. La trei ani de amânare, suma se apropie de bugetul cu care s-ar fi putut testa o idee nouă de afacere. Dacă firma deține un autoturism sau un spațiu, se adaugă impozitele locale, datorate indiferent de activitate; plata integrală până la 31 martie poate aduce o bonificație de până la 10%, acordată la decizia consiliului local.
„Dacă nu am venituri, nu depun nicio declarație”
Fals, și este mitul cu cele mai scumpe consecințe. Cât timp firma figurează ca activă în registrul comerțului, obligațiile declarative curg indiferent de încasări. Situațiile financiare anuale se depun la termen; firmele care nu au desfășurat deloc activitate depun, în locul lor, o declarație de inactivitate, în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului financiar, adică până la începutul lunii martie.
Atenție la nuanța care scapă cel mai des: dacă în cursul anului a existat chiar și o singură operațiune înregistrată în contabilitate — un comision bancar, o dobândă, o diferență de curs, o factură de utilități — firma nu mai este „fără activitate” în sens contabil și datorează situații financiare complete, nu declarația simplificată. Amenzile pentru nedepunerea situațiilor financiare pornesc de la câteva sute de lei și urcă spre 4.500 de lei, în funcție de întârziere, iar sancțiunile pentru declarațiile fiscale se aplică separat, pentru fiecare obligație ratată. Cât timp codul de TVA este activ, decontul se depune inclusiv pe zero, la termenul lunar sau trimestrial.
Suspendarea la Registrul Comerțului: ce acoperă și ce nu
Suspendarea activității nu este o formulă informală, ci o mențiune înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului, în baza hotărârii asociaților, pe o perioadă de maximum trei ani. Dosarul urmează același traseu ca orice altă modificare a datelor firmei, de la mutarea sediului social până la schimbarea administratorului unei firme, cu actele necesare și pașii la Registrul Comerțului, iar taxele de registru pentru astfel de înregistrări au fost eliminate, așa că plata rămâne, în principal, la onorariile celor care pregătesc documentele: 300–800 de lei, orientativ.
Aici apare cea mai utilă clarificare din tot subiectul. Codul de procedură fiscală prevede că firma aflată în inactivitate temporară înscrisă în registrul comerțului nu are obligația de a depune declarații fiscale pentru perioada respectivă. Suspendarea are, deci, un efect real: oprește ploaia de declarații lunare și trimestriale. Ce nu face: nu anulează obligațiile contabile — declarația de inactivitate rămâne datorată — și nu șterge datoriile existente. Pentru sumele restante, accesoriile curg mai departe, cu o dobândă de 0,02% și o penalitate de întârziere de 0,01% pentru fiecare zi, adică aproximativ 11% pe an. Pe perioada inactivității temporare, codul de TVA se anulează, iar contractele de muncă nu pot rămâne active.
Inactivitatea fiscală declarată de ANAF este cu totul altceva
Multe discuții pornesc de la confuzia dintre cele două noțiuni. Suspendarea este o decizie a asociaților, înregistrată la registrul comerțului. Inactivitatea fiscală este o sancțiune aplicată de ANAF, printre altele atunci când contribuabilul nu depune nicio declarație pe parcursul unui semestru calendaristic, nu funcționează la sediul declarat sau are un sediu social expirat.
Consecințele sunt disproporționat de mari față de cauza care le declanșează. Firma declarată inactivă apare în registrul public al contribuabililor inactivi, își pierde codul de TVA și, cel mai grav pentru relațiile comerciale, facturile emise în perioada de inactivitate nu permit clientului deducerea cheltuielii și a TVA. Un partener care verifică registrul înainte de plată va bloca decontarea. Reactivarea nu este automată: presupune depunerea tuturor declarațiilor restante, o cerere expresă și verificarea sediului. În plus, declararea stării de inactivitate fiscală se înscrie în cazierul fiscal, ceea ce poate bloca înființarea altor firme.
Ce impozite plătește, de fapt, o firmă cu zero încasări
Mitul unui „impozit minim pe firmă” datorat de orice SRL, indiferent de activitate, nu are acoperire. Nu există o taxă forfetară anuală pentru firmele mici, iar impozitul minim pe cifra de afaceri a vizat companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro, nu microîntreprinderile.
În schimb, există o consecință tehnică ignorată frecvent. Regimul de microîntreprindere cere cel puțin un salariat cu normă întreagă sau echivalentul acestuia. O firmă fără activitate nu îndeplinește condiția, deci trece la impozit pe profit, cu cota de 16% aplicată profitului. Cum nu există venituri, impozitul este zero, dar declarația rămâne obligatorie dacă firma nu e suspendată. Cheltuielile fixe — contabilitate, sediu, comisioane — generează pierdere fiscală, care se poate reporta în anii următori, în limitele prevăzute de Codul fiscal. Iar dacă firma are profit din anii anteriori, nedistribuit, dividendele scoase acum sunt impozitate cu 16%, cota majorată de la 1 ianuarie 2026.
Radiere, vânzare sau păstrare în suspendare: trei ieșiri cu costuri diferite
Întrebarea practică este ce faci cu firma, nu cum o mai ții în viață încă un an. Cele trei variante au costuri și riscuri diferite.
- Radierea voluntară presupune dizolvarea și lichidarea, două etape la registrul comerțului, situația financiară de lichidare și clarificarea datoriilor cu ANAF. Durează de regulă între una și trei luni, iar onorariile se încadrează, orientativ, între 800 și 2.500 de lei. Este singura variantă care oprește definitiv costurile.
- Vânzarea părților sociale pare o scurtătură, dar nu curăță trecutul. Răspunderea administratorului pentru perioada mandatului rămâne, iar organul fiscal poate atrage răspunderea solidară în situațiile de rea-credință prevăzute de Codul de procedură fiscală. „Cumpărătorii de firme cu probleme” nu transferă riscul, îl amână.
- Menținerea în suspendare are sens doar cu un plan concret de reluare în cei trei ani permiși. După expirarea termenului, firma trebuie să își reia activitatea sau riscă dizolvarea pe cale judecătorească, la cererea Oficiului Registrului Comerțului ori a oricărei persoane interesate.
Șase întrebări scurte, cu răspunsuri scurte
- Îmi pierd denumirea dacă suspend firma? Nu. Denumirea rămâne rezervată cât timp societatea figurează în registrul comerțului.
- Pot emite o singură factură în perioada de suspendare? Nu. O încasare contrazice starea declarată; reluarea activității se înregistrează întâi la registrul comerțului.
- Am nevoie de contabil dacă nu fac nimic? Da, cel puțin pentru raportările anuale, care trebuie întocmite de persoane autorizate.
- Codul de TVA revine automat după reactivare? Nu. Reînregistrarea în scopuri de TVA se face pe baza unei cereri separate.
- Contul bancar rămâne deschis? De regulă da, dar banca poate cere documente actualizate, iar comisioanele curg.
- Ce se întâmplă dacă ignor totul? Dizolvare judiciară, radiere din oficiu și consecințe personale pentru administrator, inclusiv prin cazierul fiscal.
Înainte de orice decizie, trei verificări clarifică situația reală a firmei în mai puțin de o oră: un extras din registrul comerțului, pentru starea juridică și data ultimei mențiuni; fișa pe plătitor din Spațiul Privat Virtual, pentru datorii și declarații restante; și o căutare în registrul contribuabililor inactivi. Abia după aceste trei documente are sens întrebarea dacă firma se repornește, se suspendă sau se închide.
