Rata șomajului arată ce procent din populația activă nu are un loc de muncă, deși îl caută activ și poate începe lucrul în scurt timp. În România circulă două cifre diferite: șomajul BIM, estimat de Institutul Național de Statistică printr-o anchetă în gospodării, și șomajul înregistrat, calculat din evidențele agențiilor de ocupare. Ele măsoară lucruri diferite, de aceea nu pot fi comparate direct.
Cine este considerat șomer în statistica oficială?
În statistica oficială, șomer este persoana de 15–74 de ani care, în săptămâna de referință, nu a avut un loc de muncă, a căutat activ unul în ultimele patru săptămâni și ar putea începe lucrul în următoarele două săptămâni. Definiția aparține Biroului Internațional al Muncii, de unde vine și denumirea de șomaj BIM, și este folosită în toate statele Uniunii Europene, ceea ce face cifrele comparabile între țări.
Sunt considerați șomeri și cei care au găsit deja un loc de muncă și urmează să înceapă lucrul în cel mult trei luni. Nu contează dacă persoana primește sau nu indemnizație de șomaj.
Cum se calculează rata șomajului?
Rata șomajului se calculează împărțind numărul șomerilor la populația activă și înmulțind rezultatul cu 100. Populația activă cuprinde persoanele ocupate și șomerii; elevii, studenții, pensionarii și cei care nu caută de lucru sunt considerați inactivi și nu intră în calcul.
- Persoane ocupate: 191.000.
- Șomeri: 9.000.
- Populație activă: 191.000 + 9.000 = 200.000.
- Rata șomajului: 9.000 / 200.000 × 100 = 4,5%.
Din aceeași formulă reiese o consecință importantă: rata șomajului poate scădea și fără să apară locuri de muncă noi, dacă o parte dintre șomeri renunță să mai caute și trec în rândul inactivilor.
De ce diferă șomajul BIM de șomajul înregistrat?
Șomajul BIM și cel înregistrat diferă pentru că primul vine dintr-o anchetă statistică pe un eșantion de gospodării, iar al doilea numără doar persoanele înscrise la agențiile de ocupare.
| Criteriu | Șomaj BIM | Șomaj înregistrat |
|---|---|---|
| Sursa datelor | Ancheta asupra forței de muncă în gospodării | Evidențele agențiilor de ocupare |
| Cine este numărat | Oricine îndeplinește definiția, înscris sau nu | Doar persoanele înscrise |
| Comparabilitate | Între țări și în timp | Depinde de regulile naționale de înscriere |
| Ce surprinde bine | Imaginea de ansamblu a pieței muncii | Situația pe județe și localități |
Multe persoane fără loc de muncă nu se înscriu la agenție, mai ales cele care nu au dreptul la indemnizație, așa că nu apar în cifra înregistrată. Invers, o persoană înscrisă poate lucra ocazional fără forme legale și nu mai îndeplinește definiția BIM.
Ce alți indicatori completează rata șomajului?
Rata șomajului se citește corect alături de rata de ocupare și de rata de activitate, care arată cât de mare este partea populației care lucrează sau caută de lucru.
- Rata de ocupare: ponderea persoanelor ocupate în populația de o anumită vârstă.
- Rata de activitate: ponderea populației active, ocupate sau șomere, în aceeași grupă de vârstă.
- Șomajul de lungă durată: persoanele care caută de lucru de cel puțin 12 luni.
- Șomajul în rândul tinerilor: calculat separat pentru grupa de 15–24 de ani, de obicei mult peste media generală.
O țară cu șomaj mic, dar cu rată de ocupare scăzută, are mulți oameni în afara pieței muncii, nu neapărat o economie foarte dinamică. Felul în care se combină astfel de cifre este explicat în articolul despre indicatorii economici de urmărit.
Ce tipuri de șomaj se întâlnesc într-o economie?
Economiștii disting trei tipuri principale de șomaj: fricțional, structural și ciclic. Șomajul fricțional apare în perioada normală dintre două locuri de muncă și există chiar și într-o economie sănătoasă. Cel structural apare când competențele oamenilor nu se potrivesc cu cele cerute de angajatori sau când locurile de muncă sunt în alte regiuni. Cel ciclic crește în recesiuni, când firmele își reduc activitatea, și scade la revenirea economiei.
Cum se interpretează corect cifrele lunare ale șomajului?
Cifrele lunare ale șomajului se interpretează corect pe serii mai lungi și în varianta ajustată sezonier, nu prin compararea a două luni consecutive. Construcțiile, agricultura și turismul angajează mai mult vara, așa că datele brute scad și cresc an de an în același ritm, fără ca economia să se schimbe.
Ancheta lucrează pe un eșantion, deci variațiile de câteva zecimi de procent pot ține de marja statistică. La fel ca în cazul prețurilor, descris în articolul despre măsurarea inflației în România, metoda de calcul spune la fel de mult ca cifra în sine. Greșelile de interpretare des întâlnite apar și în textul despre piața muncii.
